Departe de mine a stat
intenţia de a număra prezenţele altora la ore sau de a urmări cine-i în fruntea
clasamentului la împrumutat cursuri şi la cheltuit bani în scopuri imorale, dar
vin examenele, iar şmecheria a devenit marcă înregistrată.
Pentru studenţi, cea
mai încărcată perioadă a anului, e cea în care se desfăşoară sesiunea. Poate nu atât încărcată este,
cât chinuitoare. Nu se mai culcă la trei pentru că atunci se întorc din club, ci
pentru că se străduie să tocească. Se trezesc dimineaţa devreme, nu pentru aşi
face planuri de vacanţă, ci pentru a munci din greu la copiuţe şi îşi cheltuiesc
ultimii bani nu pe o sticlă de votcă sau pe un flacon de parfum, ci pe un
dispozitiv care i-ar ajuta la copiat.
Nimeni nu mai încurajează învăţatul,
nimeni nu mai vorbeşte despre expirarea ritualurilor ce se practică înainte de
examene. Astfel:
-
dacă nu cumperi câteva
pachete cu lecitină şi zeci de tablete de ciocolată
-
dacă nu treci pe la
biserică şi nu lipeşti măcar trei lumânări
-
dacă nu citeşti învăţăturile specialiştilor şi nu te documentezi cum să copiezi şi să-ţi meargă
-
şi nici
nu-ţi bagi corpuri străine prin urechi, treaba-i ca şi terminată, nu
poţi lua un examen, pur şi simplu nu-l iei.
Ştiu că nu voi putea schimba nimic,
fie că munceşti tot anul, fie că rezolvi totul în ultima săptămână, dacă merge
bine, se poate. Şi cum „scopul scuză
mijloacele”, eu măcar m-oi răcori.
Autor: Sandu Luminiţa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu